"Vitamina Soarelui"

VITAMINA D
 

Surse de vitamina D
Vitamina D este o vitamină liposolubilă, fiind izolată şi identificată pentru prima dată în 1931, iar cea mai mare cantitate de vitamina D o sintetizăm sub acţiunea razelor ultraviolete. Se pare că 80% din necesarul de vitamina D poate fi asigurată printr-o expunere de minim 10-15 minute de două ori pe săptămână a feţei, a spatelui, a membrelor superioare sau inferioare. Totuşi, trebuie să ţinem cont de faptul că vom evita o expunere la soare în intervalul orar 10:00- 17:00, pe timp de vară, pentru a evita unele efecte secundare, precum neoplasmul pielii.
În ceea ce priveşte sursele alimentare de vitamina D, acestea pot acoperi doar 20% din necesarul de vitamina D. Cu toate acestea, ele pot reprezenta o sursă de vitamina D, mai ales în sezonul rece.
Astfel, alimentele de origine vegetală care au o cantitate mare de vitamina D sunt reprezentate de: ciupercile Shiitake, soia, drojdiile, uleiurile vegetale, spanacul, varza.
În ceea ce priveşte alimentele de origine animală cu un conţinut ridicat de vitamina D, regăsim: somonul, sardinele, uleiul de peşte (în special cel de ficat de cod), gălbenuşul de ou, laptele, untul, smântâna.

Rolurile vitaminei D
Pe lângă celebrul rol al vitaminei D în stimularea imunităţii, regăsim multe altele. Un rol, destul de cunoscut, îl are în prevenirea rahitisumului carenţial la copii, respectiv, a osteomalaciei şi a osteoporozei la adulţi.
Alte roluri ale vitamnei D sunt reprezentate de:
- reglarea tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac;
- previne apariţia diabetului zaharat;
- menţine sănătatea mentală;
- ajută la absorbţia calciului;
- previne apariţia cancerului;
 - reduce simptomatologia specifică astmului bronşic;
- “este necesară pentru funcţionarea tiroidei şi pentru coagularea normală a sângelui”(1).

Doza zilnică recomandată de vitamina D
În funcţie de vârstă, doza zilnică recomandată de vitamina D este:
- la sugar: 400 UI/zi, variind în funcţie de sezon şj de dezvoltarea staturo-ponderală;
- la copiii mai mari de 7 ani şi la adolescenţi :100-200 UI/zi;
- la persoanele adulte: 400 UI/zi, necesarul fiind mai mare la persoanele care sunt imobilizate sau la cele care locuiesc în regiuni cu un grad mare de poluare.
De altfel, conform recomandărilor medicale, este indicat ca vitamina D să se administreze copiilor până la vârsta de 15 ani, în toate lunile cu “R”, dar este indicat să vă consultaţi cu medicul sau cu pediatrul dvs. Înainte de a iniţia o cură cu vitamina D.
ATENŢIE!!! Administrarea execesivă a vitaminei D (>1000 UI/zi) poate determina scăderea masei osoase sau chiar toxicitate!!!

Deficitul de vitamina D
În ultimii ani, în  ţara noastră, s-a constatat că este un număr mare de persoane care au un deficit de vitamina D, iar acest lucru se poate depista la o dozare a acesteia.
Cauzele deficienţei de vitamina D pot fi:
- expunerea insuficientă la soare;
- un aport alimentar dezechilibrat;
- un sindrom de malabsorbţie;
- o eliminare renală crescută (de ex. Insuficentă renală cronică);
- disfuncţii hepatice;
- diverse medicamente precum: hipocolesterolemiantele, “antiacidele, uleiurile minerale, hormonii steroizi, diureticele tiazidice” (1).
Hipovitaminoza D accentuată produce la copii rahitismul, iar la adulti, osteomalacia. Mai pot apărea şi osteopatia de carenţă sau tetania.

Bibliografie:
- (1)- “Vindecarea prin nutriţie” de Phyllis A. Balch , 2014, 2019, Editura Litera, pag 35, 36